praștie I. s. f. pl. praștii (deț.) reșou artizanal confecționat dintr-o rezistență și o cărămidă tip BCA. II. adj. pred. 1. ferfeniță, zob; stricat. 2. istovit, epuizat. Vezi definitia »

biomicroscopíe (bi-o-mi-cros-co- / -cro-sco-) s. f., art. biomicroscopía, g.-d. biomicroscopíi, art.biomicroscopíei Vezi definitia »

DEFECTOSCOPÍE s.f. Examinare a structurii materialelor sau a diferitelor piese pentru a descoperi defectele lor. [Gen. -iei. / < fr. défectoscopie, cf. lat. defectus – defect, gr. skopein – a privi]. Vezi definitia »

RADIOASTRONOMÍE s.f. Ramură a astronomiei care studiază emisiunile electromagnetice din cosmos, folosind undele de radio la cercetarea astrelor. [Gen. -iei. / cf. fr. radioastronomie, germ. Radioastronomie]. Vezi definitia »

COLPOPLASTÍE s. f. refacere chirurgicală plastică a vaginului. (<fr. colpoplastie) Vezi definitia »