AERONOMÍE s. f. știință care studiază fenomenele produse în atmosfera înaltă. (< fr. aéronomie) Vezi definitia »

TREFILERÍE s. f. atelier de trefilare. (< fr. tréfilerie) Vezi definitia »

FLOTÁȚIE, flotații, s. f. 1. Procedeu de separare a mineralelor utile din minereuri sau a cărbunilor din steril. 2. Flotare (2). – Din fr. flottation. Vezi definitia »

COLPECTOMÍE s. f. ablațiune a vaginului. (<fr. copectomie) Vezi definitia »

MILÍȚIE s.f. 1. Corp de armată nepermanent înființat la începutul republicii romane, care era chemat sub arme numai în timp de război. ♦ (În trecut) Armată neregulată de rezervă, compusă din orășeni și țărani, cuprinzând și unele corpuri de armată speciale. 2. (În fostele țări socialiste din Europa) Instituție care avea drept scop menținerea ordinii și a securității publice. [Gen. -iei. / < rus. milițiia, cf. lat. militia, fr. milice]. Vezi definitia »