ALÚZIE, aluzii, s. f. Cuvânt, expresie, frază prin care se sugerează o idee, fără a o exprima direct. ◊ Expr. A face aluzie la cineva (sau la ceva) = a vorbi pe departe despre cineva (sau ceva). [Var.: (înv.) aluziúne s. f.] – Fr. allusion (lat. lit. allusio, -onis). Vezi definitia »

CUADROFONÍE s. f. Tehnică de captare și redare a sunetului pe patru canale, care oferă posibilitatea unei percepții în relief; tetrafonie. [Scris și: quadrofonie] – Din fr. quadrophonie. Vezi definitia »

SONOLOCÁȚIE s. f. determinare a poziției unui obiect față de un anumit reper cu ajutorul undelor sonore. (< fr. sonolocation) Vezi definitia »

AEROFOTOGRAMMETRÍE s. f. ramură a fotogrammetriei care studiază măsurarea suprafețelor terestre în vederea întocmirii hărților topografice prin fotograme aeriene. (< fr. aérophotogrammétrie) Vezi definitia »

FÁSCIE¹, fascii, s. f. l. (La pl.) Mănunchi de nuiele de mesteacăn, legat cu o curea, având la mijloc, în partea superioară, o secure și purtat de lictorii care însoțeau pe unii magistrați romani. 2. Fascină. – Din lat. fascis. Vezi definitia »