BIOTÍP s. n. 1. populație de indivizi cu o constituție genetică identică. 2. grup de germeni cu proprietăți biochimice asemănătoare, în cadrul unei specii. (< fr., engl. biotype) Vezi definitia »

MONOTÍP, -Ă adj. Făcut după un singur model sau tip. // s.n. 1. (Poligr.) Mașină de cules și de turnat literele una câte una. 2. Procedeu de pictură pe cupru, pe sticlă sau un material plastic, transpusă prin imprimare pe hârtie. ♦ Lucrare obținută prin acest procedeu. [< fr. monotype]. Vezi definitia »

Tip arhaic- concept introdus in psihologie de Jung ce se manifesta in vise si este continutul inconstientului colectiv. Vezi definitia »

ISOTÍP, -Ă adj., s.n. v. izotip. Vezi definitia »

PROTEROTÍP s. n. tip primar, originar al unui taxon. (< fr. protérotype) Vezi definitia »