MÁNCO s. n. (Fin.) Ceea ce lipsește; spec. lipsă de bani constatată la încheierea unor socoteli; pierdere (estimată) la o marfă cu prilejul transportului, al desfacerii etc. – Din it. manco. Vezi definitia »

BÁNCO s. n. invar. (La jocul de bacara; în expr.) A face banco = a susține singur miza jocului împotriva băncii² (2). – Din fr., it. banco. Vezi definitia »

CHACO (‹ sp.) s. n. Zonă cu aspect de pădure-parc, specifică tranziției între pădurea deasă tropicală și campos, în America de Sud. Vezi definitia »

coco² s. m. sg. bărbat naiv / ușor de înșelat / de dus de nas. Vezi definitia »

FIÁSCO s. n. (Livr.) Eșec total într-o acțiune întreprinsă; insucces, nereușită. – Din it. [far] fiasco. Vezi definitia »