ÁURĂ s.f. 1. Boare, adiere. 2. (Liv.) Nimb, aureolă (1). 3. Stare particulară care precedă o criză, de obicei în epilepsie. [Pron. a-u-. / < lat., fr. aura]. Vezi definitia »

CLIMATOGRÁMĂ, climatograme, s. f. Reprezentare grafică a principalelor date meteorologice pentru o regiune. – Din climat. Cf. fr. climogramme. Vezi definitia »

AMBIVALÉNȚĂ s. f. 1. existența concomitentă a două semnificații sau aspecte radical diferite. 2. stare psihologică a unui individ care denotă în același timp tendințe și trăiri contradictorii. (< fr. ambivalence) Vezi definitia »

TERMOFÍTĂ s. f. plantă iubitoare de căldură. (< fr. thermophyte) Vezi definitia »

ECHINOCOCÓZĂ s.f. (Med.) Boală parazitară produsă de echinococ, a cărui larvă se localizează în ficat, în plămâni sau în alte organe; hidatidoză. [< fr. échinococcose]. Vezi definitia »