Definita cuvantului locuință
LOCUÍNȚĂ, locuințe, s. f. Loc, casă, construcție în care locuiește sau poate locui cineva; domiciliu. [Var.: (înv.) lăcuínță s. f.] – Locui + suf. -ință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu locuință
ALCALÓZĂ s. f. Mărirea alcalinității sângelui datorită unor tulburări funcționale. – Fr. alcalose. Vezi definitia »
LUÉTĂ s. f. uvulă. (< fr. luette) Vezi definitia »
primblătúră, primblătúri, s.f. (reg.) bandă, bordură, șnur cu care se ornamentează pe margini unele veșminte; premvitură. Vezi definitia »
pliúhă (-he), s. f. – (Trans.) Scuipat. Rut. pljuvati „a scuipa” (Drăganu, Dacor., VI, 302). Vezi definitia »
TARTELÉTĂ s.f. Tartă mică. [< fr. tartelette]. Vezi definitia »