vártă (vắrți), s. f. – 1. Pază, gardă, custodie. – 2. Închisoare, temniță. Germ. Warte, prin intermediul pol. warta (Cihac, II, 538; Miklosich, Slaw. Elem., 16). Sec. XVII, în Mold., înv. Este dubletul lui vardà, s. f. (gardă), din mag. varda, varta (Gáldi, Dict., 168), cf. bg. varda „gheretă”; și a lui varda, interj. (atenție, păzea), din ngr. βαρδα (Candrea). – Der. vardist (var. vardian), s. m. (paznic), cf. g(v)ardist. Vezi definitia »

crucélniță, crucélnițe, s.f. (reg.) o parte a căruței. Vezi definitia »

știoálfă / ștoárfă (arg.) (știoal- / ștoar-) s. f., g.-d. art. știoálfei / ștoárfei; pl. știoálfe / ștoárfe Vezi definitia »

boránță (boránțe), s. f. – Limba-mielului (Borago officinalis). – Var. baranță. Ngr. μποράντζα (Bogrea, Dacor., IV, 794). Vezi definitia »

CRUCIFÉRĂ, crucifere, s. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate, cu flori alcătuite din patru sepale și patru petale dispuse în formă de cruce (I 1); (și la sg.) plantă care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Plante crucifere. – Din fr. crucifère. Vezi definitia »