Definita cuvantului baionetă
BAIONÉTĂ s. n. 1. armă albă pentru împungere, cu lama tăioasă, ascuțită la vârf. 2. tăietură în segmenții pistoanelor, care permite trecerea de abur sau de gaze. 3. (tehn.) îmbinare demontabilă între două piese, care necesită montări și demontări rapide. (< fr. baïonnette)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu baionetă
ȘÁRJĂ s. f. I. 1. atac impetuos (cu arme albe) al cavaleriei. ◊ (fig.) atac (violent). 2. (sport) atac plin de elan asupra adversarului. II. 1. înfățișare caricaturală a unui personaj, a unei idei etc. 2. lucrare, creație în care se caricaturizează. III. 1. încărcătură normală a unui furnal, care se prelucrează pentru a se obține un metal cu o anumită compoziție; cantitatea de metal lichid din această încărcătură. ◊ proces de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptorul metalurgic. 2. cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată. (< fr. charge) Vezi definitia »
XILÓZĂ s.f., g.-d. art. xilózei; pl. xilóze Vezi definitia »
ȚUICĂRÉALĂ, țuicăreli, s. f. Faptul de a se țuicări; țuicuială. – Țuicări + suf. -eală. Vezi definitia »
TOCEÁLĂ, toceli, s. f. Faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; buchereală. ♦ Faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. – Toci + suf. eală. Vezi definitia »
BÓLBURĂ, bolburi, s. f. V. volbură. Vezi definitia »