ASCULTÁ, ascúlt, vb. I. 1. Tranz. A-și încorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se strădui să audă. ♦ A auzi. 2. Tranz. și intranz. A fi atent la ceea ce se spune sau se cântă. ♦ Tranz. A examina oral pe un elev. ♦ Tranz. A audia un martor (într-un proces). ♦ Tranz. (Med.) A ausculta. 3. Tranz. A acorda importanță celor spuse, a lua în considerație; a împlini o dorință, o rugăminte. ♦ Tranz. și intranz. A da urmare, a se conforma unui ordin, unui sfat etc.; a face întocmai cum vrea cineva. – Lat. ascultare (= auscultare). Vezi definitia »

VOMITÁ vb. tr. a da afară pe gură mâncarea ajunsă în stomac și nedigerată bine; a voma. (< lat., it. vomitare) Vezi definitia »

IMPLEMENTÁ, implementez, vb. I. Tranz. A pune în practică, în funcțiune, a aplica; a integra; a îndeplini, a realiza. – După engl. implement. Vezi definitia »

Substanta care apare des in coltul gurii Reprezinta rezultatul lipicios al dracu Inghitit in sila slobozit din mila Cimenteaza clar o relatie stabila Foarte indicat in tratamentul pentru ten Vindeca rapid complicatiile de orice gen E obtinut in graba prin laba de isterice din vremuri istorice Un conducator de boli venerice Vezi definitia »

TRANZITÁ vb. I. tr. A trece printr-o țară străină mărfuri în tranzit. [< fr. transiter]. Vezi definitia »