STEATONECRÓZĂ, steatonecroze, s. f. (Med.) Necroză a țesutului gras. [Pr.: ste-a-] – Din fr. stéatonécrose. Vezi definitia »

SLUGĂREÁLĂ s. f. (Rar) Faptul de a slugări; slugărie. ◊ Loc. adj. De slugăreală = bun pentru a deveni slugă, pentru a fi folosit la diferite servicii. – Slugări + suf. -eală. Vezi definitia »

DIOCÉZĂ s.f. 1. Fiecare dintre cele 14 provincii ale Imperiului roman (din sec. IV). 2. Regiune de sub jurisdicția unui episcop sau a unui arhiepiscop catolic. [Var. dieceză s.f. / < fr. diocèse, cf. lat. dioecesis, gr. dioikesis – conducere]. Vezi definitia »

EXIGÉNȚĂ s. f. faptul de a fi exigent; pretenție, cerință; exiguitate. (< fr. exigence, lat. exigentia) Vezi definitia »

PASTÍCĂ s. f. (mar.) macara având una din fețe rabatabile sau prevăzute cu o deschizătură prin care se introduce parâma pe scripete. (< it. pastecca) Vezi definitia »