AGONÍE s. f. 1. stare patologică foarte gravă a organismului, care precedă moartea. 2. (fig.) decădere, declin. (< fr. agonie) Vezi definitia »

FONOLOGÍE s. f. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor funcționale, stabilind sistemele de foneme ale unui idiom și caracterul diferitelor variante; fonetică funcțională. ♦ (Înv.) Fonetică. – Din fr. phonologie. Vezi definitia »

ierosilíe s.f. (înv.) sacrilegiu, abatere gravă de la preceptele bisericii. Vezi definitia »

SÉPIE s. f. moluscă cefalopodă marină, cu corpul oval și cu brațe tentaculare, care, când este atacată, emană un lichid negricios ce tulbură apa. (< fr. sépia, lat. sepia) Vezi definitia »

KILOCALORÍE s.f. Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu 1000 de calorii. [Gen. -iei. / < fr. kilocalorie, gr. chilioi – o mie + calorie]. Vezi definitia »