ATOMÍSM (‹ fr. {i}) s. n. Concepție formulată încă în antichitate de către gînditori materialiști (Leucip, Democrit, Epicur) și de către adepții școlii vaișeșika, după care materia este formată din atomi, concepuți inițial ca particule indivizibile și indestructibile, aflate în veșnică mișcare. Din sec. 19, suferind transformări radicale, a devenit o teorie științifică, fundată experimental. Termenul este atribuit și unor orientări în domeniul științelor, care tind să reducă ansamblurile mai complexe la elementele lor simple (de ex. a. sociologic, a. politologic, a. logic ș.a.). Vezi definitia »

COMUNITARÍSM s.n. Caracter comunitar. [Cf. fr. communitarisme]. Vezi definitia »

HIPERSPLENÍSM s.n. (Med.) Stare patologică datorită hipertrofiei splinei. [< fr. hypersplénisme]. Vezi definitia »

GARGARÍSM, gargarisme, s. n. Medicament lichid folosit pentru gargară. – Din fr. gargarisme. Vezi definitia »

ANABOLÍSM s.n. (Biol.) Totalitatea proceselor biochimice prin care se produc în organismele vii substanțele necesare vieții; asimilație. [< fr. anabolisme, cf. gr. anabole – aruncare]. Vezi definitia »