NADÍR s. n. punct diametral opus zenitului, la intersecția verticalei locului cu bolta cerească din emisfera opusă. (< fr. nadir) Vezi definitia »

pătăchír, pătăchíre, s.n. (reg.) împletitură de nuiele cu care se înalță pereții teascului de struguri; pătăchie. Vezi definitia »

GRENADÍR s.m. v. grenadier. Vezi definitia »

CEAÍR, ceairuri, s. n. (Înv. și reg.) Loc de pășune (împrejmuit); p. ext. Câmpie nelucrată în apropierea unei ape. [Var.: ciér s. n.] – Din tc. çair. Vezi definitia »

MISÍR, misiri, s. m. 1. (Pop.) Cal de rasă (din Egipt). 2. Monedă turcească de aur (bătută la Cairo), care a circulat și în țările românești; misirliu (1). – Din n. pr. Misir, numele (turcesc al) Egiptului. Vezi definitia »