CEZÚRĂ, cezuri, s. f. Pauză ritmică înăuntrul unui vers, care împarte versul în părți de obicei egale (emistihuri), pentru a ușura recitarea și a susține cadența. – Din lat. caesura, fr. césure. Vezi definitia »

ISATÍNĂ s. f. compus organic, în formă de cristale oranj, solubile în apă, folosit în sinteza unor coloranți. (< fr. isatine) Vezi definitia »

PTOMAÍNĂ s.f. Substanță otrăvitoare rezultată din putrefacția proteinelor animale. [Pron. -ma-i-. / < fr. ptomaïne, cf. gr. ptoma – cadavru]. Vezi definitia »

PENITÉNȚĂ s. f. 1. pedeapsă pe care și-o impune cineva sau pe care i-o dă preotul pentru ispășirea păcatelor; canon. 2. pocăință. (< fr. pénitence, lat. paenitentia, it. penitenza) Vezi definitia »

PERIEGÉZĂ s. f. călătorie lungă. (< fr. périegèse) Vezi definitia »