PROTOIODÚRĂ, protoioduri, s. f. (Chim.) Combinația cea mai săracă în iod pe care o substanță simplă o poate forma cu acesta. [Pr.: -to-io-] – Din fr. protoiodure. Vezi definitia »

CRÍPTĂ s.f. 1. Construcție subterană în templele antice, unde se păstrau obiectele de cult, tezaurul etc. ♦ Cavou subteran, locaș de înmormântare construit sub o biserică, sub un monument; capelă funerară subterană. 2. Formație anatomică asemănătoare unui sac mic deschis la gură; cavitate glandulară. [< it. cripta, fr. crypte, cf. gr. kryptos – ascuns]. Vezi definitia »

zbânțuitúră (reg.) (-ța-i-) s. f., g.-d. art. zbânțuitúrii; pl. zbânțuitúri Vezi definitia »

BÍȚĂ s. m. (Reg.) Bădiță. – Prescurtare din bădiță. Vezi definitia »

CAMELÍNĂ s.f. Plantă din familia cruciferelor, cu flori galbene și fructe mici, din care se extrage un ulei folosit mai ales în pictură. [< fr. caméline]. Vezi definitia »