FLUORESCÉNT, -Ă adj. Care devine luminos sub acțiunea unei lumini exterioare; care prezintă fluorescență. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice în vapori de mercur aflați într-un tub de sticlă. [Pron. flu-o-res-cent. / < fr. fluorescent]. Vezi definitia »

DEBILITÁNT, -Ă adj. care provoacă debilitate. (< fr. débilitant) Vezi definitia »

TERMORADIÁNT, -Ă adj. (despre corpuri) care radiază căldură. (< termo- + radiant) Vezi definitia »

DECURARIZÁNT, -Ă adj., s. n. (remediu) pentru decurarizare. (< decurariza + -ant) Vezi definitia »

PARALIZÁNT, -Ă, paralizanți, -te, adj. Care paralizează (1). ♦ Fig. Care împiedică sau stânjenește o manifestare, o acțiune etc. – Din fr. paralysant. Vezi definitia »