ELEVÁȚIE, elevații, s. f. 1. Reprezentare grafică, la o scară dată, a fețelor exterioare ale unei construcții, mașini etc. 2. Parte a unui zid, a unei pile sau a unei culee de pod situată deasupra terenului. 3. Fig. Însușirea de a fi elevat. – Din fr. élévation, lat. elevatio. Vezi definitia »

TRICOTOMÍE, tricotomii, s. f. (Livr.) Diviziune în trei părți. – Din fr. trichotomie. Vezi definitia »

PERICARDECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție operatorie a pericardului. [Gen. -iei. / < fr. péricardectomie]. Vezi definitia »

HIDROESTEZÍE s. f. sensibilitate față de apă. (< fr. hydroesthésie) Vezi definitia »

INFRASONOTERAPÍE s. f. terapeutică prin infrasunete. (< fr. infrasonothérapie) Vezi definitia »