NONCONTRADÍCȚIE, noncontradicții, s. f. Principiu fundamental al gândirii potrivit căruia despre un subiect este imposibil a afirma și a nega același predicat în același timp și sub același raport. – Din fr. non-contradiction. Vezi definitia »

ȚIDULĂRÍE, țidulării, s. f. (Reg.) Loc unde se eliberează permisele de intrare în obor pentru cei care vin să vândă vite. – Din țidulă + suf. -ărie. Vezi definitia »

CRISTOLOGÍE s. f. parte a teologiei creștine care tratează despre persoana lui Cristos și despre raporturile sale cu Dumnezeu și cu umanitatea. (< fr. christologie) Vezi definitia »

METAXENÍE s. f. (Biol.) Influență fiziologică a gametului patern asupra țesuturilor materne. – Din engl. metaxenia. Vezi definitia »

TOPOCLIMATOLOGÍE s.f. Ramură a climatologiei care studiază elementele meteorologice din imediata apropiere a solului. [Cf. gr. topos – loc, klima – climă, logos – știință]. Vezi definitia »