TIOURÉE s. f. Substanță organică, incoloră, solubilă în apă, întrebuințată la fabricarea unor medicamente sau a unor materiale plastice. [Pr.: ti-o-u-re-e] – Din fr. thio-urée. Vezi definitia »

DIATOMEE, s.f. la pl. Clasă de alge unicelulare și coloniale de culoare brună, al căror tal este protejat de două valve (epi- și hiopvalvă) impregnate cu dioxid de siliciu, și care trăiesc în apele mărilor, izvoare montane, mlaștini și în sol. (cf.gr. dia – prin mijloc + gr.temnein – a tăia) Vezi definitia »

AMARANTACÉE s. f. pl. familie de plante erbacee apetale: amarantul. (< fr. amarantacées) Vezi definitia »

TAXODIACÉE, taxodiacee, s. f. (La pl.) Familie de plante gimnosperme, lemnoase, rășinoase, cu frunze solzoase sau aciculare persistente, cu fructe sub formă de conuri cu solzi (Taxodiaceae); (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -di-a-ce-e] – Din fr. taxodiacées. Vezi definitia »

URÉE s. f. Substanță organică incoloră, cristalizată, care se găsește în urină și în sânge (produsă de dezagregarea substanțelor azotoase în organismul animal) sau se obține pe cale sintetică, fiind folosită ca îngrășământ agricol sau la fabricarea unor mase plastice, a unor medicamente etc. (Pr.: -re-e] – Din fr. urée. Vezi definitia »