PÓMINĂ s. f. Veste, faimă. ◊ Loc. adj. De pomină = a) vestit, renumit, neuitat; b) strașnic, grozav, extraordinar. ◊ Expr. A (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina = a se răspândi vestea în lume, a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva ca despre ceva extraordinar. A se face (sau a ajunge) de pomină = a se face de râs, a se compromite. – Din pomeni (derivat regresiv). Vezi definitia »

CAZÁCĂ s. f. bluză lungă până peste talie, cu mâneci lungi și încheiată la gât. (< fr. casaque) Vezi definitia »

BIOGEOCENÓZĂ s.f. (Geol.) Complex unitar al suprafeței globului terestru în care biocenoza și părțile respective din litosferă, hidrosferă, atmosferă și pedosferă se condiționează reciproc. [Cf. fr. biogéocénose]. Vezi definitia »

BIBLIOTÉHNICĂ s. f. Tehnica producerii materiale a unei cărți. [Pr.: -bli-o-] – După fr. bibliotechnie. Vezi definitia »

CRISTIÁNĂ, cristiane, s. f. Oprire la schi printr-o întoarcere bruscă, cu schiurile apropiate. – Din fr. christiania. Vezi definitia »