RÂCÂIÁLĂ, râcâieli, s. f. Râcâire, râcâit, râcâitură. [Pr.: -câ-ia-]. – Râcâi + suf. -eală. Vezi definitia »

ATEROMATÓZĂ s.f. Prezența în număr mare a plăcilor de aterom în pereții arterelor. [< fr. athéromatose]. Vezi definitia »

ELECTROCARDIOGRÁMĂ s.f. Grafic care reprezintă contracțiile inimii înregistrate electric. [< fr. électrocardiogramme, germ. Elektrokardiogramm]. Vezi definitia »

CHENZÍNĂ s. f. 1. retribuție cuvenită unei persoane pe o jumătate de lună. 2. perioadă de timp între o chenzină (1) și alta. (< fr. quinzaine) Vezi definitia »

EPANADIPLÓZĂ s.f. (Lit.) Figură retorică care constă în repetarea unui cuvânt (sau a unui grup de cuvinte) la sfârșitul și la începutul unei unități sintactice sau metrice; epanastrofă; prosapodoză; rediție. [< it. epanadiplosi, cf. gr. epanadiplosis – dublare]. Vezi definitia »