TAUTOMÉR, -Ă, tautomeri, -e, adj. (Chim.; despre substanțe) Care prezintă tautomerie. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tautomère. Vezi definitia »

POINTER s.m. v. poanter. Vezi definitia »

AUTOATELIÉR s. n. atelier mobil de reparații, instalat pe un autovehicul. (< auto² + atelier) Vezi definitia »

BALANSIÉR, balansiere, s. n. 1. Dispozitiv sau piesă a unui mecanism, a cărei oscilație reglează mișcarea unei mașini sau a unui instrument. 2. Organ al unui mecanism, în formă de pârghie cu două brațe, care transmite prin oscilație o mișcare alternativă. 3. Prăjină sau bară de care se servesc dansatorii pe sârmă pentru a-și menține echilibrul. [Pr.: -si-er. – Var.: (3, înv.) balanțiér s. n.] – Fr. balancier. Vezi definitia »

CARAVANIÉR s.m. Conducătorul animalelor de povară ale unei caravane. [Pron. -ni-er. / cf. fr. caravanier]. Vezi definitia »