BĂJENÁR, băjenari, s. m. Persoană care își părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi. [Var.: bejănár, bejenár s. m.] – Băjeni + suf. -ar. Vezi definitia »

CHIROGRAFÁR, -Ă adj. (jur.; despre persoane; și s.) care deține un drept personal de creditor pe baza unui act sub semnătură privată. (< fr. chirographaire) Vezi definitia »

SUBCLAVICULÁR, -Ă adj. situat sub claviculă. (< fr. sous-claviculaire) Vezi definitia »

PĂUNÁR, păunare, s. n. (Rar) Loc unde se cresc sau se țin păuni. [Pr.: pă-u-] – Păun + suf. -ar. Vezi definitia »

JUXTAARTICULÁR, -Ă adj. (anat.) în imediata apropiere a unei articulații. (< engl. juxtarticular) Vezi definitia »