Definita cuvantului binoclu
BINÓCLU s. n. 1. instrument optic din două lunete identice paralele, pentru a privi obiectele la distanță. 2. pansament care acoperă amândoi ochii. (< fr. binocle, lat. binoculus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu binoclu
HIPOCÍCLU s. n. cerc care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc cu bază fix. (< fr. hypocycle) Vezi definitia »
KILOCÍCLU s.m. (Fiz.) Unitate de frecvență, egală cu 1000 de cicli; kilohertz. [< fr. kilocycle, cf. gr. chilioi – o mie, kyklos – perioadă]. Vezi definitia »
MONÓCLU s. n. 1. lentilă care se poartă sprijinită în orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. 2. pansament care acoperă un singur ochi. (< fr. monocle) Vezi definitia »
fúglu (-li), s. m. – Captiv, prizonier. Mag. fogoly (DAR). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »
HEMICÍCLU s.n. Spațiu, încăpere în semicerc pentru festivități, pentru întruniri etc. [Var. emiciclu s.n. / < fr. hémicycle]. Vezi definitia »