CONDÍȚIE s. f. 1. împrejurare, fapt etc. care oferă cadrul pentru apariția unui fenomen. 2. (biol.) ~ții de mediu = totalitatea factorilor în care sunt obligate să trăiască organismele. 3. clauză (a unei înțelegeri, a unei convenții). 4. (jur.) eveniment viitor și nesigur de care depinde nașterea sau stingerea unui drept. 5. situație socială a cuiva. ♦ ~ fizică = nivel superior al pregătirii fizice a unui sportiv. (< fr. condition, lat. conditio) Vezi definitia »

ANOPSÍE s.f. (Liv.) Lipsă a vederii, orbie. [< fr. anopsie, cf. gr. an – fără, opsis – vedere]. Vezi definitia »

GELIVÁȚIE s. f. (Geol.) Degradare a rocilor de la suprafața pământului datorită variațiilor de temperatură. – Din fr. gélivation. Vezi definitia »

CORTICOTOMÍE s. f. incizie a scoarței cerebrale. (< fr. corticotomie) Vezi definitia »

PALATOPLASTÍE s. f. refacere chirurgicală a unei părți din vălul palatului. (< fr. palatoplastie) Vezi definitia »