UTILITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este util(izabil). ◊ folos, serviciu pe care îl (poate) aduce cineva sau ceva. (< fr. utilité, lat. utilitas) Vezi definitia »

BABÉTE, babeți, s. m. (Iht.) Zglăvoacă (1) (Cottus gobio) – Et. nec. Vezi definitia »

IMPARITÁTE s. f. însușirea de a fi impar; inegalitate. (< fr. imparité, lat. imparitas) Vezi definitia »

acuafórte, s. f. – 1. Procedeu de gravură. 2. Gravură obținută prin acest procedeu. < It. acquaforte. – Der. acuafortist, s. m. (gravor în acvaforte). Vezi definitia »

bunătáte s. f., g.-d. art. bunătắții; (binefaceri, mâncăruri, bogății) pl. bunătắți Vezi definitia »