pogór s.n. (înv.) coborâre. Vezi definitia »

ÉFOR s. m. 1. (în Sparta antică) fiecare dintre cei cinci demnitari aleși, care aveau largi puteri de control. 2. membru în consiliul de conducere al unei eforii (2). (< fr. éphore, gr. ephoros) Vezi definitia »

HELIODÓR s. n. Varietate galbenă, transparentă de beril, care conține puțin oxid de fier și este o piatră prețioasă. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliodore. Vezi definitia »

topor cu coada lunga Vezi definitia »

MOTOPROPULSÓR s. n. agregat asemănător unui turbopropulsor, care, în loc de turbină, este prevăzut cu un motor cu ardere internă și cel puțin o elice, cuplată cu acesta. (< fr. motopropulseur) Vezi definitia »