PARANTÉZĂ, paranteze, s. f. 1. Semn de punctuație care constă din două arcuri de cerc sau din două dreptunghiuri cărora le lipsește o latură lungă și între care se izolează o explicație, un adaos, un amănunt legat de restul unui text dat. ♦ P. ext. Text, adaos izolat între aceste semne grafice. ♦ Paranteză (1) în care apare o expresie algebrică, pentru a arăta că operația aflată în interiorul ei se efectuează înaintea celorlalte: p. ext. expresie algebrică izolată în acest fel. 2. Fig. Digresiune (scrisă sau orală). ◊ Loc. adv. În paranteză = în treacăt. [Var.: (Înv.) parantéz s. n.] – Din fr. parenthèse. Vezi definitia »

ETÁPĂ, etape, s. f. 1. Interval de timp, stadiu în dezvoltarea unui proces, caracterizat, de obicei, prin evenimente importante; fază. 2. Distanță străbătută de o unitate în marș în curs de 24 de ore. 3. Porțiune determinată dintr-o competiție sportivă de mare fond, care trebuie parcursă fără oprire. ♦ Interval de timp în ciclul anual de antrenament. ♦ Fiecare dintre părțile unei competiții sportive care se dispută pe o durată mai mare de timp. – Din fr. étape. Vezi definitia »

obleágă (-égi), s. f. – Țarină, țelină, pîrloagă. – Var. obleag. Sl. oblegati „a se culca”, din lešti, lega, cf. obloji (Cihac, II, 220; Conev 68). Vezi definitia »

AUTOFRIGORÍFICĂ, autofrigorifice, s. f. Automobil care are caroseria sau semiremorca special amenajată, prevăzută cu izolație termică a pereților și cu un agregat frigorific, fiind folosit pentru transportul mărfurilor perisabile, pe distanțe lungi. (din pref. auto- + frigorific(ă)) Vezi definitia »

PROPEDEÚTICĂ s.f. Învățământ introductiv în studiul unei științe, cuprinzând elementele ei de bază. [Pron. -de-u-. / < fr. propédeutique, cf. gr. pro – înainte, paideutike – învățământ]. Vezi definitia »