IRÓNIC, -Ă adj. care ironizează, care exprimă ironie; înțepător. (< fr. ironique, lat. ironicus) Vezi definitia »

ATÓNIC, -Ă adj. Atins de atonie; lipsit de putere, de vlagă; aton (1). [< fr. atonique]. Vezi definitia »

MALÁRIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de malarie. (< it. malarico) Vezi definitia »

CARICATURÍSTIC, -Ă, caricaturistici, -ce, adj. 1. Care exagerează unele trăsături, îndeosebi negative, ale unei persoane, ale unei situații, cu intenție satirică sau umoristică. 2. Propriu caricaturii. – Caricaturist + suf. -ic. Vezi definitia »

ELÉGIC, -Ă adj. (Rar) Elegiac. [Cf. germ. elegisch]. Vezi definitia »