REBRUSMÉNT s.n. 1. (Constr.) Schimbare a direcției traseului unei căi ferate, astfel încât cele două ramuri ale traseului să aibă o tangentă comună în punctul de schimbare a direcției. 2. (Geogr., geol.) Întoarcere bruscă a direcției catenelor muntoase. [< fr. rebroussement]. Vezi definitia »

INSONORIZÁNT, -Ă adj. (Despre materiale) Care insonorizează. [Cf. fr. insonorisant]. Vezi definitia »

INTERCURÉNT, -Ă adj. care survine în timpul sau în cadrul unui fapt, al unui fenomen. (< fr. intercurrent) Vezi definitia »

PLEDÁNT, -Ă adj. care pledează într-un proces. (< fr. plaidant) Vezi definitia »

ALTERNÁNT, -Ă, alternanți, -te, adj. Care alternează. – Din fr. alternant, lat. alternare. Vezi definitia »