CÂRPEÁLĂ, cârpeli, s. f. Faptul de a cârpi (ceva sau pe cineva); (în special) reparație sumară sau prost executată; cârpitură. – Cârpi + suf. -eală. Vezi definitia »

MUCINÓZĂ s. f. boală caracterizată prin infiltrarea mucinei în țesuturi. (< fr. mucinose) Vezi definitia »

necădínță s.f. (înv.; în expr.) a fi cu necădință = a nu se cuveni, a nu se cădea. Vezi definitia »

CROMATÍNĂ s. f. granulație colorabilă, de natură proteică, din nucleul celular, care intră în compunerea cromozomului. (< fr. chromatine) Vezi definitia »

ORGANOGENÉZĂ s. f. proces de formare a organelor într-o ființă pe cale de dezvoltare; organogenie. (< fr. organogenèse) Vezi definitia »