Definita cuvantului blackout
BLACK-OUT [BLEC-ÁUT] s. n. (mil.) măsură de apărare antiaeriană prin camuflaj total; întuneric complet. ◊ (fig.) a face ~ = a păstra tăcere completă. (< fr. black-out)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu blackout
ZĂCÚT2, -Ă, zăcuți, -te, adj. 1. Care a stat mult într-un loc; (despre apă) stătut, clocit. ♦ Putred. 2. (Rar) care a fost bolnav (greu); care are cicatrice, urme de vărsat. Zăcută de vărsat. – V. zăcea. Vezi definitia »
nescazút, -ă, adj. (înv.) 1. complet; deplin; desăvârșit. 2. care nu scade, nu se împuținează, nu se consumă niciodată; etern, veșnic. Vezi definitia »
Institut de invatamant unde elevii invata sa citeasca si sa scrie pl:scoli Vezi definitia »
DESFĂCÚT1 s. n. Desfacere. – V. desface. Vezi definitia »
mut (mútă), adj. – Silențios, tăcut, care nu vorbește. – Mr., megl., istr. mut. Lat. mūtus (Pușcariu 1144; Candrea-Dens., 1189; REW 5798), cf. v. it. muto, friul., prov., cat. mut, v. fr. mu, sp., port. mudo. – Der. mutul, s. m. art. (Arg., lacăt); mutălău, s. m. (prost, nătîng); mutulică, s. m. (prost); muți, vb. (a rămîne mut), cf. amuți (după Pușcariu 1147 și REW 5786, din lat. *mūtῑre, în loc de mūtescĕre, cf. prov. mudir); muțește, adv. (ca muții; prin semne); muțeală (var. muție, muțenie), s. f. (calitatea de a fi mut); mutism, din fr. mutisme. – Din rom. provin bg. mut (Capidan, Raporturile, 230), bg. din Trans. mutien (Miklosich, Bg., 127), mag. muta (Edelspacher 19) și ngr. μοῦτος (Murnu, Lehnw., 33). Vezi definitia »