ANTITRINITARÍSM s. n. doctrină eretică în biserica veche care nega dogma creștină a Treimii. (< fr. antitrinitarisme) Vezi definitia »

ELECTROTROPÍSM s.n. Orientare în anumite direcții a organismelor vii sub influența curentului electric; galvanotropism. [< fr. électrotropisme]. Vezi definitia »

CAZUALÍSM s. n. Concepție filozofică conform căreia dezvoltarea lumii, ca și ordinea în care se succedă evenimentele, se datoresc hazardului. [Pr.: -zu-a-] – Din fr. casualisme. Vezi definitia »

VERÍSM s. n. curent artistic și literar apărut în Italia la sfârșitul sec. XIX, care, sub influența naturalismului francez, își propunea să prezinte realitatea vieții cotidiene, întemeiată pe observație și analiză, pe veridicitate. (< it. verismo, fr. vérisme) Vezi definitia »

CONFIGURAȚIONÍSM s. n. concepție în psihologia structuralistă potrivit căreia în învățarea citirii și scrierii cuvintelor copilul prinde totul în forme întregi, în structuri; gestaltism. (< engl. configurationism) Vezi definitia »