ELECTROFÓN, -Ă I. adj. (despre aparate, instrumente muzicale) care utilizează oscilațiile electromagnetice pentru a crea sunetele transmise cu ajutorul difuzoarelor. II. s. n. pick-up (2). (< fr. électrophone) Vezi definitia »

ÁRHON s. m. (Înv.) Titlu de politețe cu care se adresa cineva unui boier. – Ngr. arhon. Vezi definitia »

MICROPLEUSTÓN s. n. pleuston din plante inferioare care plutesc liber în ape. (< fr. micropleuston) Vezi definitia »

SEMISÓN, -Ă adj. (despre vocale) care nu are valoare silabică. (< fr. semi-son) Vezi definitia »

BLAZÓN s.n. Semn, ansamblu de piese care constituie armoariile unui oraș, ale unei familii nobile etc.; stemă. ♦ (Rar) Scut. ♦ Descrierea prin viu grai sau în scris a unei steme. [Pl. -oane, -onuri. / < fr. blason]. Vezi definitia »