ba, adv. – 1. Dimpotrivă (servește la a răspunde invers). – 2. Nu. – 3. Mai mult, în plus, pe deasupra (mai ales în combinații cu mai, încă). – 4. Sau... sau, cînd... cînd (exprimă prin repetiție, o idee de alternanță sau de succesiune). Var. (Mold.) bai. Mr., megl. ba. V. bg. ba, de unde provin și bg., sb., ceh., pol., rut., rus. ba (Cihac; Hasdeu 2251; DAR). Var. bai provine din pol. baj. Pentru modismul care exprimă contradicția, ba da, ba nu, cf. sp. que si, que no, it. maisí, mainó. Vezi definitia »

învolbá (învolbéz, învolbát), vb. – 1. A înfășuras, a răsuci. – 2. (Refl.) A se învolbura, a se învîrteji. – 3. (Refl.) A se învîrti. – 4. (Refl.) A se desface, a se deschide (mai ales ochii și florile). – Var. învoalbe, volba, învolbi. Mr. mvolbu (mvulbedz), mvolbere, megl. volbu. Lat. involvĕre (Pușcariu 904; REW 4540; Tiktin; DAR), cf. holba, și it. involvere, involgere, sp. envolver. – Der. învolt, adj. (deschis, mărit, perfect alcătuit; umflat, rotunjit), reprezintă un lat. voltum, cf. it. (in)volto; învolta, vb. (despre flori, a se deschide, a crește în bune condiții; a fi ceva din belșug), format pe baza lui învolt; dezvolba, vb. refl. (a se dezvolta), format pe baza paralelismului închide-deschide sau înfunda-desfunda etc. (după Scriban, de la un lat. *dĭsvolvĕre, care pare inutil); desvolta, vb. (a dezvolta), format pe baza lui învolt, cu sensurile fr. développer. Vezi definitia »

granita(orig.limba maghiara) Vezi definitia »

țíba interj. – Afară! servește pentru a alunga cîinii. Mag. csiba „cîine” (Cihac, II, 534; Pușcariu, Dacor., I, 79), cf. rut., rus. cyba (Vasmer, III, 294). Vezi definitia »

MÁMBA s. m. șarpe gigantic din sudul Africii, cu venin puternic. (< germ. Mamba) Vezi definitia »