POLIVALÉNȚĂ s. f. 1. însușire a unei substanțe de a fi polivalentă; plurivalență. 2. capacitate a unei opere de artă de a fi receptată ca valoare estetică în etape succesive. (< fr. polyvalence) Vezi definitia »

SAVONIÉRĂ, savoniere, s. f. Cutie în care se ține săpunul de toaletă; săpunieră. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. savon (după fructieră, supieră etc.). Vezi definitia »

PÍNĂ s. f. element de coronament la monumentele funerare, în formă de con de pin, sculptat în piatră. (< lat. pina) Vezi definitia »

STRÁCHINĂ, străchini, s. f. Vas de lut ars, de ceramică etc., ușor adâncit, întrebuințat la țară în loc de farfurie; blid. ♦ Cantitate de mâncare cuprinsă într-un astfel de vas. – Din ngr. ostrákinos. Vezi definitia »

a lua purceaua de coadă expr. a se îmbăta. Vezi definitia »