Definita cuvantului bonificație
BONIFICÁȚIE s. f. 1. bonificare. 2. compensație în bani pentru o daună, reprezentând o reducere sau o mărire a unui profit. 3. (sport) avantaj constând din îmbunătățirea timpului realizat, acordat primului sau primilor clasați, într-o competiție. (< fr. bonification)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu bonificație
sungálie s.f. (reg.) fasole sleită. Vezi definitia »
CAVITÁȚIE, cavitații, s. f. Fenomen de producere, într-un curent de lichid, a unui vid parțial unde se formează bule de vapori sau de gaze care, aglomerându-se, determină vibrații și coroziune mecanică, prezentând pericol de distrugere pentru pereții conductei prin care circulă lichidul, pentru paletele turbinelor etc. – Din fr. cavitation. Vezi definitia »
IMUNOTRANSFÚZIE s. f. transfuzie de sânge recoltat de la donatori imunizați în prealabil față de o boală infecțioasă. (< fr. immunotransfusion) Vezi definitia »
HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »
HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »