MACROSEÍSM s.n. Cutremur de mare intensitate. [< fr. macroséisme, cf. gr. makros – mare, seismos – cutremur]. Vezi definitia »

NEOLATINÍSM s. n. mișcare culturală și politică din România din prima jumătate a sec. XIX, care urmărea să dovedească, lingvistic, originea latină a poporului român. (< neo- + latinism) Vezi definitia »

CONFESIONALÍSM s. n. Concepție teologică care consideră obligatorie aparteneța la o anumită confesiune. [Pr.: -si-o-] – Din germ. Konfessionalismus, it. confessionalismo. Vezi definitia »

ATOMÍSM (‹ fr. {i}) s. n. Concepție formulată încă în antichitate de către gînditori materialiști (Leucip, Democrit, Epicur) și de către adepții școlii vaișeșika, după care materia este formată din atomi, concepuți inițial ca particule indivizibile și indestructibile, aflate în veșnică mișcare. Din sec. 19, suferind transformări radicale, a devenit o teorie științifică, fundată experimental. Termenul este atribuit și unor orientări în domeniul științelor, care tind să reducă ansamblurile mai complexe la elementele lor simple (de ex. a. sociologic, a. politologic, a. logic ș.a.). Vezi definitia »

ANALFABETÍSM s.n. Neștiință de carte. [Cf. fr. analphabétisme]. Vezi definitia »