CONSONÁNTĂ s.f. (Rar) Consoană. [< lat. consonans, cf. germ. Konsonant, it. consonante]. Vezi definitia »

MONÉRĂ s. f. protozoar ipotetic fără nucleu, care ar face trecerea de la materia lipsită de viață la cea organică. (< fr. monère) Vezi definitia »

biță, biți s. n. agent de circulație. Vezi definitia »

MONONUCLEÓZĂ s.f. (Med.) Creștere a numărului mononuclearelor din sânge. [Pron. -cle-o-. / < fr. mononucléose]. Vezi definitia »

CERNÚȘCĂ, cernuști, s. f. Numele a două plante; a) negrușcă; b) negrilică. ♦ Sămânța acestor plante, întrebuințată drept condiment. – Din ucr., rus. černuška. Vezi definitia »