netămăduít, -ă, adj. (înv.) care nu s-a vindecat; incurabil. Vezi definitia »

ZOOFÍT, zoofite, s. n. (La pl.) Încrengătură care cuprinde animale inferioare a căror formă amintește pe aceea a plantelor; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. – Din fr. zoophyte. Vezi definitia »

PĂSTORÍT s. n. Ocupația, profesiunea de păstor (1); creșterea vitelor; păstorie, păstorire. – V. păstori. Vezi definitia »

pogănít, pogănítă, adj. (reg.) 1. voinic, zdravăn, solid. 2. (adv.) strașnic, grozav, intens, tare. Vezi definitia »

OSEBÍT, -Ă, osebiți, -te, adj. (Înv. și pop.) 1. Deosebit, diferit. ◊ Loc. prep. Osebit de... = în afară de..., pe lângă. 2. Care iese din comun; ales, remarcabil; p. ext. foarte mare. – V. osebi. Vezi definitia »