ANVERGÚRĂ, anverguri, s. f. 1. Desfășurare, întindere. ◊ Loc. adj. De mare anvergură = pe plan mare; vast, atotcuprinzător. 2. Distanță între extremitățile aripilor unui avion. ♦ Distanță între vârfurile aripilor întinse la păsări, fluturi și liliac. – Din fr. envergure. Vezi definitia »

túlă, túle, s.f. (reg.) cărămidă groasă, nearsă; chirpici. Vezi definitia »

VERONÍCĂ³ s.f. (În tauromahie) Figură în cursul căreia toreadorul face să treacă taurul pe lângă el. [< fr. véronique, cf. sp. verónica, denumire dată capei toreadorului, care poartă imaginea lui Cristos]. Vezi definitia »

PERTINÉNȚĂ s. f. caracterul a ceea ce este pertinent. (< fr. pertinence) Vezi definitia »

EMFITEÓZĂ s. f. contract pe termen lung cu drept de ipotecă pe proprietatea închiriată sau arendată. (< fr. emphytéose) Vezi definitia »