Definita cuvantului bricolă
BRICÓLĂ s. f. mașină de război, ca balista, în evul mediu. (< fr. bricole, it. briccola)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu bricolă
ÎNVÂRTÍTĂ, învârtite, s.f. – V. învârtit (3, 4) [DEX'98] Vezi definitia »
PRĂVĂLIÚȚĂ, prăvăliuțe, s. f. Prăvălioară. [Pr.: -li-u-] – Prăvălie + suf. -uță. Vezi definitia »
MICROTÍDĂ, microtide, s. f. (La pl.) Familie de rozătoare din care face parte șoarecele de câmp; (și la sg.) animal din această familie. – Din engl. microtidae. Vezi definitia »
VERONÍCĂ2 s.f. (Bis.) Imagine a lui Cristos imprimată pe o batistă. ♦ Batistă pe care este imprimat chipul lui Cristos. [< it. veronica, cf. Veronica, numele femeii care, potrivit legendei biblice, a șters fața lui Cristos în timpul calvarului]. Vezi definitia »
scovárdă (-vérzi), s. f. – Gogoașă. – Var. scovargă, scove(a)rgă. Sl. skovrada „tigaie” (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 333; Conev 67); poate var. a fost influențată de ngr. ξόβεργα „amestec” sau „grăsime”. – Der. scovîrda, vb. refl. (a se distruge, a se nărui; a slăbi); scovîrlie, s. f. (orbită), prin contaminare cu scăfîrlie. Vezi definitia »