NEOKANTIANÍSM s.n. Orientare idealistă din filozofia contemporană (reprezentată de mai multe școli), care reia tezele kantiene în condițiile noilor achiziții ale științelor, aducând contribuții mai ales în domeniul epistemologiei, filozofiei culturii și axiologiei. [Cf. germ. Neokantianismus, rus. neokantianstvo]. Vezi definitia »

EVOLUȚIONÍSM s. n. 1. concepție după care universul, ființele, societatea etc. sunt supuse unui proces continuu de evoluție istorică. 2. ~ plat = concepție care reduce procesul istoric complex al evoluției la simple acumulări cantitative. 3. teoria lui Lamarck, Darwin ș. a. despre evoluția speciilor de plante și animale; transformism. (< fr. évolutionnisme) Vezi definitia »

ACTINÍSM s. n. proprietate a radiațiilor de a avea acțiune chimică. (< fr. actinisme) Vezi definitia »

ALOTROPÍSM s.n. Alotropie. [< fr. allotropisme]. Vezi definitia »

ANTIPAPÍSM s. n. Stare a bisericii catolice în perioada în care este condusă de un antipapă. – Din fr. antipapisme. Vezi definitia »