Definita cuvantului buccinator
BUCCINATÓR s. m. 1. mușchi al obrazului, cu rol în masticație și în expulzarea forțată a aerului din plămâni. 2. nerv maxilar inferior. (< fr. buccinateur, lat. buccinator)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu buccinator
STIGMATOFÓR s. n. (bot.) parte terminală a stilului care poartă stigmatele. (< lat. stigmatophorus) Vezi definitia »
DIRIJÓR, -OÁRE s. m. f. cel care conduce o orchestră, un cor. (< dirija + -or) Vezi definitia »
BRÂNIȘÓR, brânișoare, s. n. (Reg.) Brâuleț (1). – Brână + suf. -ișor. Vezi definitia »
AUTOMALAXÓR s. n. malaxor pe un autovehicul. (< auto2 +malaxor) Vezi definitia »
piștitór, piștitoáre, adj. (înv. și reg.; despre lichide) care piștește, curge încet, se scurge, se prelinge ...; care izvorăște, țâșnește. Vezi definitia »