AGREMÉNT s. n. 1. plăcere, distracție, divertisment. 2. (jur.) consimțământ, încuviințare, acord internațional între părți în scopul reglementării raporturilor juridice. (< fr. agrément) Vezi definitia »

COEFICIÉNT s. m. 1. număr scris la începutul unui anumit termen (dintr-o expresie algebrică) pe care îl multiplică. 2. mărime constantă în anumite condiții date, care indică o anumită proprietate a unei substanțe, a unui sistem, proces tehnologic etc. 3. valoare relativă atribuită la un examen. (< fr. coefficient) Vezi definitia »

ABSORBÁNT, -Ă, absorbanți, -te, adj. (Despre anumite corpuri) Care absoarbe lichide sau vapori; care reține o parte din energia radiată de o sursă. ♦ Fig. Care interesează, captivează; către care se îndreaptă toate preocupările cuiva. – Fr. absorbant. Vezi definitia »

INSUFICIÉNT, -Ă, insuficienți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care nu este suficient, de ajuns (cantitativ), care nu satisface (calitativ), nesatisfăcător; nemulțumitor. ♦ (Substantivat, m.) Calificativ sub limita de trecere (la un examen). [Pr.: -ci-ent] – Din lat. insufficiens, -ntis, it. insufficiente. Vezi definitia »

CEMÉNT¹ s. n. 1. praf cu care se cementează piesele de oțel. ♦ ~ dentar = material în obturația cariilor și la fixarea unor proteze. 2. substanță la rădăcina dintelui. (< fr. cément) Vezi definitia »