cronc interj. – Imită croncănitul corbului sau ciorii. Creație expresivă cf. cîrc, crau. – Der. cronc, s. m. (Maram., corb); croncan, s. m. (corb; vultur), cf. bg. krokon „corb”; croncăni, vb. (a scoate sunete caracteristice ciorii, corbului), cf. gr. ϰρώζω, ϰράζω, lat. crocare, crocitare, alb. krakaris; croncăneală (var. croncănit, croncănitură), s. f. (sunet caracteristic ciorii, corbului); croncănitor, adj. (care croncăne). Vezi definitia »

ADÚNC, -Ă adj. (Biol.; despre organe) Încovoiat la vârf, încârligat, curbat; aduncat. [Cf. it. adunco, lat. aduncus]. Vezi definitia »

ȚOLÍNC, țolince, s. n. (Reg.) Țol². – Țol² + suf. -inc. Vezi definitia »

BOCÁNC, bocanci, s. m. Gheată rezistentă, pentru militari, sportivi etc. făcută din piele și talpă groasă. – Din magh. bakancs. Vezi definitia »

PALÁNC s. n. v. palan. Vezi definitia »