ȘTREÁNG, ștreanguri, s. n. 1. Frânghie (din cânepă). ♦ Spec. Funie cu care sunt spânzurați cei osândiți la moarte; p. restr. lațul acestei frânghii. ◊ Expr. A-și pune ștreangul de gât = a se spânzura. A pune cuiva ștreangul de gât = a constrânge pe cineva să facă un lucru. 2. Șleau². – Din germ. Strang. Vezi definitia »

ADELUNG, Johann Cristoph (1732-1806), filolog german. A inițiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob („Mithridates sau lingvistică generală”, 1806-1817). Vezi definitia »

CAMPING [CHÉM-PING] s. n. loc amenajat cu corturi, baracamente sau căsuțe pentru turiști. (< engl. camping) Vezi definitia »

MINESÁNG s.n. Poezie lirică de curte germană din evul mediu după modelul folclorului german și sub influența trubadurilor provensali. [Pron. -zang, scris și minnesang. / < germ. Minnesang – cântec de dragoste]. Vezi definitia »

dong sm [At: MDENC / Pl.: dongi / E: fr. dong] Unitate monetară din Republica Socialistă Vietnam. Vezi definitia »