TRANZÍȚIE, tranziții, s. f. Trecere (lentă sau bruscă) de la o stare la alta, de la o situație, de la o idee la alta. ◊ Loc. adj. De tranziție = de trecere; intermediar, tranzitoriu; p. ext. provizoriu. – Din fr. transition, lat. transitio. Vezi definitia »

ONIROMANȚÍE s. f. Prezicere pe baza viselor, interpretare a viselor. – Din fr. oniromancie. Vezi definitia »

FRÂNGHIERÍE², frânghierii, s. f. Local în care se confecționează sau se vând frânghii¹ și obiecte făcute din frânghie¹. [Pr.: -ghi-e-] – Frânghie¹ + suf. -erie. Vezi definitia »

TIMÍE s. f. (Psih.) Stare afectivă obișnuită a unui individ. – Din lat., engl. thymia. Vezi definitia »

SCÓRPIE, scorpii, s. f. 1. (Pop.) Scorpion (1). ♦ (În basme) Ființă cu însușiri supranaturale, închipuită de obicei ca un monstru feminin cu mai multe capete, care scoate flăcări pe nări și al cărei sânge ar avea însușiri miraculoase. ♦ Epitet injurios dat unei femei rele. 2. (Astron.; pop.) Scorpion (2). 3. Compus: scorpie-de-mare = pește teleostean marin cu aspect respingător, cu țepii înotătoarelor foarte veninoși (Scorpaena porcus). – Din sl. skorpija. Vezi definitia »