MÁGIC, -Ă adj. 1. De magie, referitor la magie; ocult. ◊ Baghetă magică = baghetă folosită de magician, (p. ext.) de scamator. ♦ Ochi magic = indicator luminos de funcționare a aparatelor de radiorecepție. 2. (Fig.) Fermecător, încântător, miraculos. [Cf. fr. magique, lat. magicus]. Vezi definitia »

GENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la genetică sau la geneză; referitor la ereditate, la gene, la geneză (1); ereditar. ♦ inginerie ~ă = ansamblu de operații efectuate „in vitro” cu gene, cromozomi și, uneori, cu celule întregi, în scopul „construirii” genetice de organisme cu proprietăți ereditare premeditate. II. s. f. știință care studiază ereditatea și variabilitatea în organismele vii. (< fr. génétique) Vezi definitia »

MONOCINÉTIC, -Ă adj. (Fiz.; despre un fascicul) Format din particule cu aceeași viteză. [< fr. monocinétique]. Vezi definitia »

NEOCRÍTIC, -Ă adj. neocriticist. (< fr. néo-critique) Vezi definitia »

PANORÁMIC, -Ă I. adj. referitor la panoramă, care redă o panoramă. ♦ cinematograf ~ = cinematograf bazat pe un procedeu constând în a face să pivoteze aparatul de filmat pe un ax orizontal sau vertical în timpul luării vederilor; ecran ~ = ecran semicircular, cu lățimea mult mai mare față de înălțime. II. s. n. cadru larg în film sau televiziune. (< fr. panoramique) Vezi definitia »